Vorba din titlu ii apartine unui italian, care, poate si pentru faptul ca era italian, vorbea destul de tare la telefon…Sa va zic acum cu vorbele mele ce senzatii am incercat in extrem de scurta mea sedere in Londra, cu ocazia campaniei “Indesit Football Talents”, promovata de mine aici pe blog.
Londra e primul oras vizitat, care mi-a trezit un sentiment ciudat, in sensul ca l-as fi vizitat cu masina timpului. In zilele noastre e usor cam aglomerat, curat, scump si cu o imensa personalitate. Oamenii de pe strada zambeau, salutau si erau mereu dispusi sa ma ajute cu orientarea prin oras. Plecasem de-acasa cu o scurta documentare pe diverse site-uri de tipsuri despre cum se poate vizita un oras cand ai numai cateva ore la dispozitie. Eu am avut 4-5 ore luni dupa-amiza si alte 4 ore miercuri dimineata. Am ales varianta turistului clasic, ce bifeza ce e prin centru: Westminster, Trafalgar Square, Piccadilly Circus, Buckingham Palace, London Eye etc. Din punctele astea, la pas, am mai batut cateva stradute, am trecut pe repede inainte si prin Green Park si de la fereastra autobuzului nr.9 am tras cu ochiul catre nesfarsitul Hyde Park.
Din pacate, seara n-am avut timp decat pentru o bere intr-un din micile pub-uri de langa hotel, cei care ne-au inlesit vizita aranjand pentru noi o alta seara de pace si veselie intre popoare in Hard Rock Cafe, un loc mult prea conventional-american pentru gustul nostru. Acolo, pe gustul nostru au fost totusi niste coaste insotite de un sos dulce si fasole picanta. Si pe-acestea le-am stins cu bere, bere pe care am baut-o cu timiditatea turistului ce ii aude pentru prima data pe zgomotosii localnici strigand “hop-hop-hooooop-hoooop”.
Sa revenim cu picioarele in autobuzul 9! Cum hotelul in care ne-am cazat (Royal Garden Hotel) avea in fata lui o statie de autobuz, am fost foarte fericit. Si mai fericit am fost cand am aflat ca pe traseul lui no.9 circula inclusiv autobuzul acela rosu-clasic-londonez, model vechi. Ca sa nu fiu luat pe sus de frumusetile locului, am stat la etaj…N-am stat chiar degeaba, ci am facut poze.
Cateva le gasiti aici, iar pe celelalte pe Facebook.
p.s. Langa Trafalgar Square e o cafenea numita Nero. Acolo sunt niste biscuiti senzationali!
In popor circula o vorba: “de la rusi vine ploaia” si uite ca ea, ploaia, nu ne sperie si nu ne taie cheful de vacanta. Un chef si-un dor de duca, pe care noi l-am alimentat cel mai intens in urma cu ceva ani, intr-o vacanta in Grecia. De altfel, ideea acestui site a prins bronz pe insula Corfu, o insula pe care am vrea sa o vizitam, daca am putea in fiecare vara.
De-acolo, din Corfu, vin toate verile la care ne gandim. De ce? Pentru ca acolo am reusit sa ne facem vacanta ideala: cu soare, cu mare, cu plimbari pe insula, cu ore intregi petrecute la terasele ori tavernele din Corfu Town si cu pasi pierduti prin fortul din orasul vechi. Corfu e o insula care vibreaza zi si noapte, un loc ce ne-a ramas totusi dator cu o plimbare cu vaporasul in larg. “Poate data viitoare”, am zis atunci.
N-a fost vapor, dar a fost masina. Stim ce se spune, cum ca in vacanta e bine sa fugi cat mai departe de masina. Da, dar daca poti alege o masina cu doua locuri, cu trapa si un tur al insulei Corfu, pe un drum ingust ce traverseaza muntele Pantokrator? Atunci e bine sa pornesti radioul pe unul din posturile locale, sa-ti pui ochelarii de soare si sa lasi masina sa alunece de la Kassiopi la Sidari, de la Sidari la Kavos, via Paleokastritsa. De fapt, punctul de plecare spre insula poate fi oferta Christian Tour.
De ce ne-am oprit la acest tur-operator? Pentru ca preturile de pornire ale pachetelor ni s-au parut chiar rezonabile si pentru ca ne tenteaza si pe noi o participare in campania destinata blogurilor, unde premiul este chiar un trip for 2 in Corfu. Nice, am zis! Al nostru sa fie! Asa am plonjat, fara ezitare, in “campania Christian Tour, cel mai mare turoperator de curse charter din Romania.” si-asa am inversat usor rolurile: nu punem (cel putin, momentan) un premiu la bataie, ci va cerem sa ne-ajutati pe noi sa castigam unul. Cum? Scriind aici sau pe facebook un comentariu prin care sa ne spuneti ce se mai poate face in Corfu.
Ca sa fim sinceri pana la capat, va spunem ca pentru vara acestui an avem in balanta doua destinatii: Turcia si Grecia. Nu stim inca daca va trebui sa alegem sau daca le vom bifa pe-amandoua. Cert este ca, desi am vazut ce ne poate oferi Grecia – atat pe continent cat si pe insula – ne-am intoarce oricand la sezlongul nostru albastru de langa Canal d’Amour.
Am plecat vineri din Bucuresti, hotarati sa lasam in urma norii ce amenintau orasul. Am urcat pe DN1, spre Ploiesti, apoi spre Campina, si-n cele din urma am alunecat usor printre coline catre Valea Doftanei. Cautam ceva nou, un loc ireprosabil, o pensiune care sa-si propuna, de la prima intalnire, sa ne rasfete. Sa ne rasfete si sa ne treaca rapid intr-o noua dimensiune, a weekend-ului fara griji.
Asfaltul a fost abandonat pentru 700 de metri, in favoarea unui drum ingust si cam accidentat. Am zambit totusi increzatori la primul impact vizual, amortizat(i) de look-ul execentric al gazdei: ATRA Doftana – pensiunea bijuterie din Fundatura Cerbului.
***
Putem rezuma toata experienta noastra la ATRA in cinci fraze, cate una pentru fiecare margareta, dar plusurile acestui loc sunt mult mai multe. Asa ca va atasam cateva poze si va povestim doar esentialul.
Decorul – extraordinar! E important ca ceea ce vezi la exterior sa se completeze cu senzatiile provocate de liniile interiorului. Corpul in care ne-am consumat mini-vacanta are o personalitate uriasa. In primul rand e o prelungire fireasca a naturii, in ciuda accentelor moderne si a unghiurilor ascutite. Intreaga pensiune a fost ca o piatra imensa cu viata la interior si cu pereti care stiu sa conserve linistea si relaxarea. Facilitati? Internet, tv, sauna, sala de fitness, biciclete si un semineu. Un semineu despre care merita sa vorbim, pentru ca el ne-a castigat in timp, la foc mocnit, ne-a facut sa indragim o sala de mese pe care am perceput-o (ca receptia de altfel) la inceput, rece si minimalista.
Mancarea? Fara reprosuri. Am testat rata cu ananas caramelizat, pastravul la gratar, crevetii trasi in unt si multe alte bunatati. Totul foarte gustos si foarte proaspat. Din partea gazdei am primit si-un vin rosu tinerel in piata, un merlot de la Cramele Bunescu. Ospitalitatea gazdelor este totusi ingredientul de baza al acestei scurte sederi si-o sa va convingeti rapid ca cei care administreaza ATRA Doftana se transforma instant din personal al pensiunii in prieteni ai turistilor.
Mai multe poze gasiti pe pagina noastra de facebook, iar cateva referinte, parcurse deja de noi, aveti aici si aici.
***
Cui recomandam ATRA? Cuplurilor, pentru ca vor gasi aici si liniste si pretext de drumetie. Turistilor straini, pentru ca pe marginea drumurilor din Romania sunt prea multe gunoaie si-asa simtim ca ne-am lua revansa. Si firmelor care vor sa faca teambuilding, ATRA fiind ocazia pentru o rasplata care pentru angajati vine oricum prea rar.
Sa nu va coplesim doar cu laude despre locul incercat de noi in Valea Doftanei. Ne-ar fi placut sa gasim la ATRA si-un centru spa cu masaj (ni s-a spus ca proiectul e in lucru) si chiar o piscina acoperita, nu doar o sauna. De vina pentru pofta noastra de scaldat sa fie barajul Paltinu din apropiere? Ne-ar fi placut, in lobby si cateva jocuri din zona PSP, Xbox, Wii etc.
Pe final, va mai facem o marturisire: sambata seara a fost Ora Pamantului si la ATRA. Lumina a coborat in pahare alintate cu vin rosu, din semineu si lumanari asezate strategic pe mese si langa geamurile pensiunii…
Noi ne-am inceput primavara la Mogosoaia. Pentru ca acolo ne-am si despartit de soare, toamna trecuta, la un picnic.
Atunci eram fascinati de culorile frunzelor, acum ne-am bucurat de faptul ca verdele da lupta decisiva in fata palcurilor de zapada.
De data asta nu ne-am luat cu noi paturica si nici de gustare n-am avut chef. A fost doar promenada simpla, un prim contact cu natura dezmortita de un soare bland. A fost, judecand dupa numarul mare de oameni intalnit, o duminica semnal pentru iubitorii de parcuri, biciclete si terase. A venit primavara si de-acum fiecare week-end va fi o cautare permanenta de locuri de odihna. Mai jos o sa gasiti cateva poze de la mica noastra escapada de langa Bucuresti.
Voi unde si cum v-ati bucurat de soare?
Agentiile de turism se bat in oferte iar tu esti surprins de cat de putin te-ar putea costa urmatoarea vacanta? Ai grija totusi sa nu fi surprins neplacut dupa ce ajungi la destinatie, sa observi ca serviciile sunt dezamagitoare si nimic din ceea ce credeai tu ca o sa se intample sa nu fie ca in brosura.
Ne-am gandit sa punem pe site-ul nostru o lista de sfaturi, care sa te ajute in planificarea unei vacante.
1. Ok, consulta ofertele agentiilor dar nu spune da pe loc. Daca ai acces la internet verifica zona in care urmeaza sa pleci, intra pe site-ul hotelului sau al locului in care urmeaza sa fi cazat. Compara pozele oficiale “ingrijite” de cei care au tot interesul sa te atraga cu altele de pe diverse site-uri facute de turistii care au mai trecut pe-acolo. Afla unde este hotelul fata de plaja, oras sau aeroport si incearca sa vezi in ce perimetru se afla punctele tari, atractiile sau obiectivele turistice pentru care ai ales aceasta destinatie. Nu ezita sa le spui celor de la agentie ca ai facut un research si ca nu esti multumit de ceea ce ai gasit.
2. Compara preturile. Sa ne intelegem: nu e nimic in neregula daca esti preocupat de banii tai. Cauta deci variantele cele mai bune si nu ignora promotiile (la bilete de avion, de exemplu) Este foarte posibil sa-ti convina mai bine sa-ti iei singur biletul de avion decat sa mergi cu grupul sau sa-ti gasesti o cazare avantajoasa, intr-un loc mult mai bun decat cel in care este resortul x, din pliant. Bugetul pentru vacanta nu este un elestic pe care sa-l poti intinde si este in interesul tau sa beneficiezi de servicii cat mai bune la preturi rezonabile. Recomandam si-n acest caz documentarea pe internet si chiar direct prin telefon: intreaba la hotel/restaurant cat costa masa, camera, ce reduceri au, ce recomandari au pentru un cuplu/o familie. Sunt sanse mai mari sa afli adevarul direct de la sursa decat din pliante frumos colorate
3. Daca investesti intr-o vacanta scumpa ai grija sa-ti protejezi investitia cu un contract beton, incheiat cu cei care sunt responsabili de oferirea serviciilor. Si-n acest caz e bine sa-ti dublezi masurile de precautie si sa lucrezi cu parteneri seriosi, cu firme greu de gasit pe lista neagra a nemultumitilor. Nu iti sugeram sa cauti nod in papura si sa iei in brate tot ce urmeaza sa gasesti pe bloguri/forumuri dar iti deschidem ochii pentru a vedea cu cine urmeaza sa colaborezi.
4. Planifica-ti mini excursiile si adapteaza-ti programul nu doar in functie de buget ci si in functie de interesele si tabieturile personale. Nu te-ajuta o plimbare cu vaporasul gratuita daca ai rau de mare si nu suporti sa te invarti pe-o insula dupa voia si ceasul unui ghid. Nu-ti irosi resursele pe un ultra-all-inclusive daca te cunosti drept o fire activa care penduleaza permanent intre diverse puncte din oras/statiune, daca esti un fotograf pasionat si-un explorator al traseelor/obiectivelor turistice.
5. Prietenii, cunostintele si chiar necunoscutii de pe facebook au cate un pont E o taverna faina intr-un sat. Sunt masini ieftine de inchiriat. Nu umbla cu bani cash la tine, in piata. O sa te mire cate lucruri poti sa descoperi daca intrebi lumea despre destinatia in care vrei sa o apuci. De ce sa pierzi o zi afland la fata locului ca trebuie evitata plaja din fata hotelului sau partia de langa cabana, cand poti sa urmezi sfaturile utile si sa ai vacanta placuta din primul minut.
IMPORTANT! Incearca sa pleci in vacanta, de-adevaratelea! Nu-ti consuma nervii cu lucruri agate de-acasa sau in incidente minore aparute pe parcurs. Cauta sa zambesti, sa te rasfeti cu lucruri si activitati pe care nu ai ocazia sa le faci in restul anului. Nu grabi pasul, ci cauta sa citesti cat mai multe placute cu date istorice: incearca sa-ti explici pulsul unui loc, sa-i ghicesti aerul. Arata-le oamenilor ca vrei sa-i cunosti si ca ai plecat de-acasa special pentru a-i vizita, pentru a le incerca si gusta povestea. Politetea e limbaj universal si-ti deschide mai usor usile.
Partea a-II-a, experiente din strainatate:
partea I: Experiente autohtone
Iarna…cel mai frumos anotimp dintre toate,eu fiind iubitor de călători din Munții Apuseni am privit către Romania mare. E frumos sa stai într-o cabana de lemn lustruita cu ceara învelită în maro plin de lucruri tradiționale și vechi.Chiar dacă uni spun ca nu e în pas cu moda e frumos.Eu am crescut în zona Transilvaniei,e asa de frumos încât aerul curat iți taie respirația…Prin M-ții Apuseni am umblat și au fost multi la colindat. Stăteam lângă soba cea veche și scriam poezii ,ma uitam în jurul meu văzând ce deștept a fost omul de demult..a croit totul cu mana lui fiind ca pe atunci nu existau supermarket, acum totul este cumpărat din supermarket.
Stând lângă soba mâncam cu fericire mâncărurile tradițional,ca de exemplu ciorba de rasol de porc sau jambon… Pur și simplu pot sa spun ca le-am devorat cu fericire și m-am mirat de lucrurile bune făcute de demult. Stăteam pe covorul făcut manual când mi-am dat seama ca noi, adică oameni nu știm sa apreciem nimic,mai ales ce ne este dat de mama natura, adică prin asta am vrut sa spun ca luam totul de la magazin continand mi de coloranti sau alte lucruri dăunătoare sănătății noastre, ei(oameni “demodați” cum spun uni sau alți) au trăit mai sănătos și mai fericiți știind ca totul este natural
Eu fiind recomand acest loc minunat din Romania tuturor oamenilor iubitor de natura, deoarece e sănătos și fără primejdii.
Chiar dacă faceți 2-3 sau și mai multe ore pe drum o sa vedeți ca merita din plin. Recomand acest loc tuturor oamenilor cu probleme psihologice fiindcă este un loc liniștit, bogat în oxigen și păduri, frumos și prosper. Asadar calatoriti si apreciati natura…
By: Sanyi1997
Suferiti de patriotism? Atunci nu incercati sa-i numarati pe cei care aleg sa-si cheltuie banii in Bulgaria. Stiam ca sunt multi romani care ii prefera pe vecinii de la sud pe timp de vara. Acum ne-am convins ca ne-aluneca turistii si pe timp de iarna, taman pe partiile bulgarilor.
La noi a fost primul an cand am plecat, de revelion si cu sorcova, prin tari straine. Obicei nou, emotii explicabile. Am fost in Bansko, pentru 4 zile! Pe o scara de la 1 la 10, excursia o putem nota cu un 7.
Drumul? In jur de 550 de km din Bucuresti, usor anevoios pentru ca nu stiam traseul. Noi am ocolit Sofia pe la sud, multi ne-au zis ca e mai eficient pe la nord 
Carosabilul foarte bun, indicatoare peste tot si chiar portiuni de autostrada (la ei, evident!). Cu autoturismul, experienta dureaza in jur de 9-10 ore, inclunzand aici si cateva opriri la benzinarii. Sfatul nostru e sa mergeti cat mai mult pe lumina si sa va informati foarte precis care e adresa resortului unde o sa va cazati (stradute, indicatoare, puncte de reper).
In ceea ce priveste cazarea in perimetrul statiunii Bansko, lucrurile stau cam asa: E mai ieftin la hotelurile si apartamentele de 3-4 stele, de pana in localitatea Razlog, dar e mai incomod pentru cei nerabdatori sa-si incepa ziua pe partie. Cu putin efort si cu o cautare atenta de prin noiembrie, credem ca se poate rezerva o cazare decenta chiar in statiunea Bansko. Atentie la aranjamentele legate de masa. Intrebati de 3 ori, unde si de cate ori mancati…
Noi am testat in aceasta iarna o camera de tip studio la Aspen Golf (resortul e in partea dreapta a drumului ce duce spre Bansko, la vreo 6 km de statiune). Camera arata mai mult decat satisfactor, bucatarie foarte bine dotata cu plita si hota iar temeperatura era decenta. La receptie e internet wireless si tot acolo o sa aveti ceva mici probleme de comunicare. Nu toata lumea stie engleza si chiar daca au aceasta abilitate, bulgarii reactioneaza cu o viteza in minus decat ar fi necesar. Accesul la piscina e gratuit dar exista si servicii foarte bune de spa & masaj contra-cost.
Din nefericire, nu putem spune nimic bun despre mancare. Ba chiar as mentiona ca aici a fost marele minus al sederii noastre in Bulgaria. In zona in care am stat noi a fost foarte dificil sa gasim un restaurant in care sa servim prinzul, mai ales in zilele in care complexurile pregateau petrecerea de revelion. In Bansko nu exista aceasta problema, statiunea abunda de carciumi si taverne cu preturi decente. Noi am incercat un local, langa partie numit Euforia si ne-a surprins placut la gust si la portofel. In Bansko leii se schimba la un curs de 0, 40 – 0.41, cu leva. Tot in Bansko e si un soi de mall, cu magazine cam de Obor, din care nu lipsesc insa articolele de sezon: schiuri, manusi, caciuli, ochelari etc. In Bansko exista farmacii, taxiuri si chiar magazine alimentare mari.
Multi comparau Bansko cu Sighisoara. Noi ne abtinem, pentru ca lipseste parfumul medieval. E drept, pe una din stradutele centrale am gasit un anticariat care batea la fund tonetele cu kitchosenii din Valea Prahovei sau Bran.
Fara sa fim schiori si chiar fara sa avem de gand sa ne-apucam de sportul asta, am realizat ca locul e execelent pentru sporturi de iarna. Bansko are vreo 70 de km de partie, impartiti pe mai mult trasee, de la cele pentru incepatori pana la cele pentru super-experimentati. Exista numeroase instalatii pe cablu si multe tonete si centre de inchiriat instrumente pentru schi sau sanius si nu lipsesc nici terasele cu vin fiert pentru cei ca noi, care alunca pe partii doar cu privirea. Mai multe detalii, despre cate de bine se schiaza, am gasit pe net, aici.
Concluzie: Bulgaria are predispozitie spre turism eficient si chair daca face greseli le face pe cele mici. Bansko ni s-a parut ca o fata tanara care are de aratat dar si de invatat. Statiunea e insa pe harta si pare usor de ajuns la ea nu doar pentru romani ci si pentru englezi, rusi, greci sau nemti. Aici turismul se imbina perfect afacerile imobiliare. Daca esti iubitor de sporturi de iarna, te indragostesti usor de tot ce e acolo. Daca nu umbli cu schiurile in picioare, e bine sa ai masina personala langa receptie si sa te retragi dupa 3-4 zile, inainte sa te plictisesti.
Revin povestile pe www.undesicum.ro
E jumatatea lunii decembrie si iarna e inca saraca in zapada. Asta inseamna ca doar muntele si imaginatia ne mai pot ajuta sa simtim bucuria jocurilor de sezon.
Sa optam pentru varianta deloc costisitoare, cea a imaginatiei si sa ne amintim ce frumoase erau momentele copilariei noastre cand alunecam cu sania, cand ni se aprindeau flacari pe obraz, cand sosetele inghetau si luau forma bocancilor. Pe-atunci sania avea viteza parca mai mare decat cea a timpului de azi si cu siguranta stia sa ocoleasca orice grija. Unde am pierdut oare sania? Intr-un balcon alaturi de alte sute de lucruri nefolositoare, intr-o magazie sau in garaj? De ce nu-si mai trag parintii copiii cu sania? Pentru ca nu mai e timp?
N-am crescut cu un cult al vacantelor de iarna. Nu obisnuiam sa merg cu familia in Austria sau cu saptamanile in hotelurile de la munte. Imi amintesc doar de tabere la Vantorul si de urcari “cu tanculetul” pe muntele Leaota. In rest, fugeam doar un week-end, uneori chiar si-o zi, cu masini din anii ’80, care fierbeau (la propriu!) de nerabdare sa urce in coasta, ca sa ne dam pe partiile din Sinaia sau Predeal. Uneori ne era mai usor, noua copiilor de la bloc, sa mergem 40-50 de minute, pe jos, tragand de sanii pe asfalt, pana la colinele de langa Manastirea Dealu, de langa Targoviste. Niciodata n-am simtit ca e greu sa-mi urc sania pentru o noua coborare pentru ca efortul insemna joc si noi simteam ca ne-am nascut doar pentru a ne juca.
Daca timpul ar avea funie sau chiar sarma de rufe, asa cum avea sania din copilarie, l-as scutura si l-as rasturna! Sincer, tare as vrea sa vad si sa retraiesc momentele cand ma rostogoleam in zapada dupa o curba bursca si intentionata a bunicului. Din nefericire si peste oameni ninge si ei se topesc precum zapada.
Astazi sunt la birou, iarna este trasa de par prin tunuri artificiale iar sanie nu gasesc decat pe google. Singura panta pe care mai alunec este cea a amintirilor. Iata de ce nu visez la o escapada in agitata Valea a Prahovei ci la nametii de-acum 20 ani, de langa coltul blocului, aia din care mancam inconstient si pe care sania mea ii stia pe dinafara.
Tu, unde si cand te-a dat ultima data cu sania? Daca vrei sa ne spui o poveste de iarna scrie-ne la adresa de la contact
Recent Comments