Unde mergem? De doua ori la Rasnov, de doua ori la Brasov

E clar, in a doua parte a lunii iulie atacam Brasovul si Cetatea Rasnov!

De pe 15 pana pe 17 iulie putem participa, la Rasnov, la Festivalul Medieval “Turnirul Cetatilor”. Vizitatorii vor fi martori la evenimente şi manifestări medievale precum: turniruri cu cai, lupte cu spada între cavaleri, trageri cu arcul, aruncarea suliţei, mânuirea spadelor, lupta supremă pentru cucerirea mâinii frumoasei prinţese, teatru medieval, jocuri medievale pentru copii şi adulţi şi cea mai importantă dintre toate – desemnarea Cavalerului Cetăţii Râşnov. Fiecare zi a Festivalului “Turnirul Cetăţilor” se va încheia cu show-uri de noapte, dansuri şi foc în prezenţa Contelui. Nu vor lipsi specialităţile culinare făcute după reţete din vremuri apuse, cum ar fi cârnatul teutonului, ţepeluş şi ospăţul cavalerului. (sursa: Primaria Rasnov)

Pentru cei care au chef sa guste niste “metale grele” recomadam un drum, tot la Rasnov, dar in weekend-ul 22-24 iulie.  In aceasta perioada cetatea va gazdui OST Mountain Fest 2011. Organizatorii spun ca este singurul festival din Romania dedicat scenei metal undergound autohtone si internationale. Pana in data de 22 iulie puteti achizitiona abonamente cu 180 lei pentru 3 zile. La debutul festivalului, la intrare adica, pretul este de 200 lei/3 zile. Detalii despre program, trupe invitate, transport si cazare gasiti aici si aici.

Pentru cei care cauta motive sa viziteze Brasovul avem urmatoarele doua evenimente: Zilele Filmului Romanesc (15-17 iulie) si Ursus Evolution 2011 – Traieste Evolutia Muzicii Romanesti (23-24 iulie)
Revenim la Rasnov (Orasul Rozelor!) si parcurgem, pentru cultura noastra generala, urmatoarele randuri:

Cetatea Râşnov cunoscută şi sub numele de ,,Cetatea ţărănească Râşnov” este monument naţional clasa A.

CETATEA DACICĂ

Pe Dealul Cetăţii, cercetările arheologice au demonstrat existenţa unor elemente de fortificaţie încă din epoca bronzului. Sistemul defensiv consta din 3 şanţuri şi tot atâtea valuri de apărare, plasate în punctul vulnerabil, adică spre Est. Fortificaţia  dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani şi se pare a-şi afla sfârşitul în preajma războaielor dacice.

Ultimele cercetări arheologice (2010) par a confirma existenţa pe Dealul Cetăţii a celebrei ,,Comidava”, aşezare dacică menţionată între ,,oraşele strălucite ale Daciei” de către geograful Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului. Latinizat, toponimul a devenit ,,Cumidava” şi sub această formă apare pe un monument din timpul împăratului roman Alexander Severus (222-235 după Christos).

CETATEA TEUTONĂ

Cetatea medievală  se presupune că a fost construită în perioada 1211–1225, cât a durat stăpânirea teutonă în Ţara Bârsei, iar după plecarea cruciaţilor, cetatea din lemn a fost reconstruită sau transformată în una din piatră. Deşi nu există nici o menţiune documentară care să confirme această ipoteză, totuşi, fortificarea colinei încă din antichitate, sarcinile militare primite de comunitatea săsească din Ţara Bârsei în a doua jumatate a secolului al XIII-lea, tehnica construcţiei, fundaţia şi elevaţia primei incinte, identificate de majoritatea istoricilor  în secolul al XIII-lea, ar putea fi argumente care să susţină ipoteza existenţei unei cetăţii anterioare primei menţiuni documentare.

BURGUL DE PE DEAL

Prima menţiune documentară a cetăţii de la Râşnov se referă la o fortificaţie puternică care rezistă asediului inamic şi salvează vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale şi datează din anul 1335, când  în timpul unei invazii a tătarilor în Transilvania, Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime.

În anul 1421 este atestat primul asediu otoman. Însă cetatea rezistă eroic şi turcii ridică asediul îndreptându-se spre Braşovul încă nefortificat, pe care îl distrug. Turcii au mai asediat fără succes cetatea din Râşnov şi în campaniile din 1436 si 1441.

Atât în timpul catastrofelor naturale, cât şi a invaziilor militare şansa supravieţuirii aşezării de la poalele muntelui Postăvarul a fost refugierea locuitorilor săi în cetatea ridicată pe dealul ce domină drumul Branului.

Cetatea, aşezată pe o stâncă abruptă, este accesibilă numai pe latura răsăriteană. Astfel, arhitectura sa a fost adaptată reliefului, fortificarea urmărind eficienţa apărării dealului, fără nici un fel de pretenţii arhitecturale de înfrumuseţare. Impozantă prin amplasament, pusă în evidenţă şi de dealul defrişat, cetatea a avut ziduri ridicate la o înălţime medie de 5 m., un număr maxim de 8 bastioane şi o intrare puternic fortificată.

Cetatea comunităţii râşnovene are două curţi: exterioară şi interioară. În curtea exterioară,  numită ,,curtea din faţa cetăţii” sau ,,grădina cetăţii”, erau adăpostite vitele. Încă din secolul al XIV-lea, în curtea exterioară a fost ridicată o capelă. Intrarea principală în curtea interioară a cetăţii este precedată de o construcţie circulară fortificată, prevăzută cu numeroase guri de tragere, două herse şi un drum de strajă (Barbacana de Est).

Datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost ,,a doua vatră a Râşnovului”, locuitorii târgului respectând de fiecare dată acelaşi  scenariu salvator: refugierea în cetate şi apoi refacerea aşezării. În incinta cetăţii erau căsuţele locuitorilor (până în prezent au fost identificate 83 de încăperi), care serveau ca adăpost şi cămară în timpul asediilor.

În cel mai înalt punct al cetăţii, saşii reformaţi au ridicat în prima jumătate a secolului al XVII-lea o capelă nouă.

(Textul de mai sus a fost preluat de pe rasnov-turism.ro. Tot aici gasiti si Legenda despre Fantana Cetatii)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *